Translate

Îndreptar de Scrabble. XVI. FONDUL DE CUVINTE ADMISE LA SCRABBLE ÎN LIMBA ROMÂNĂ


  Din Scrabble de la A la Jocher de Ninel Aldea


Partea a şaisprezeceaFONDUL DE CUVINTE ADMISE LA SCRABBLE
ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Înainte de începerea unui concurs sau a unei partide amicale, organizatorul sau arbitrul, respectiv jucătorii, trebuie să anunţe sau să se pună de acord asupra fondului de cuvinte admise. Acesta poate fi unul sau mai multe dicţionare (acceptate simultan), poate fi o listă de cuvinte, o categorie de cuvinte (de exemplu, numai adverbe) ş.a.m.d. De asemenea, pot fi impuse restricţii de flexionare a cuvintelor-titlu din dicţionare.

 LISTA OFICIALĂ DE CUVINTE (LOC)
Precizări privind elaborarea LOC

LOC3 (ediţia 2005) cuprindea 540.659 cuvinte, incluzând cuvintele-titlu şi formele flexionare ale acestora din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX), ediţia a II-a, 1996, la care s-au adăugat alte cuvinte uzuale de 2 litere, câteva cuvinte-titlu din ediţiile mai vechi ale DEX şi unele nume de locuitori.
DEX a fost corectat de autorii listei în ceea ce priveşte greşelile de tipar şi greşelile de redactare, precum şi unele omisiuni. Nu au fost introduse cuvinte-titlu noi.
Autorii acestei ediţii a LOC sunt Matei Gall şi Octavian Mocanu.

Matei Gall
 Matei Gall - Braşov





Octavian Mocanu
Octavian Mocanu - Barcelona






Ultimele ediţii ale LOC şi alte liste de cuvinte pot fi descărcate din Internet https://dexonline.ro/scrabble.

Oficializarea LOC este un pas înainte în privinţa rigurozităţii regulamentului unei competiţii sportive de Scrabble.
Cel mai important câştig este faptul că discuţiile privind corectitudinea unui cuvânt s-au mutat din sala de joc la comisiile de specialitate.
Pe de altă parte, lipsa definiţiilor cuvintelor din LOC conduce aproape la anularea uneia dintre cele mai importante virtuţi ale al jocului Scrabble – învăţarea unor cuvinte noi, precum şi a sensului lor –, lucru care se poate realiza numai consultând un dicţionar, şi nu o listă de cuvinte.
Dicţionarul de Scrabble ideal – luând ca model ODS-ul jucatorilor de limba franceză – ar trebui să cuprindă:
– O listă convenţională de cuvinte, cu diacritice, accent, categoria verbală şi trimitere la un model de flexiune, scurtă flexiune pentru revelaţie (ca în DEX: plural, o conjugare etc.), scurtă definiţie la cuvintele mai puţin cunoscute.
– Toate modelele de flexiune (chiar dacă sunt câteva sute), la care se poate ajunge prin trimiterea de la fiecare cuvânt, dacă explicaţiile nu au fost suficiente pentru flexionarea fără dubii a acestuia.
– Precizări privind flexiunea părţilor de vorbire, tratarea neologismelor, a locuţiunilor etc., în general privind elaborarea dicţionarului.
În plus, Dicţionarul de Scrabble trebuie să fie disponibil în librării şi să fie atractiv inclusiv pentru nejucători.
După părerea mea – ca jucător –, cunoaşterea principiilor după care a fost elaborat LOC este mai eficientă decât memorarea unei liste de cuvinte.



Precizările de mai jos - elaborate înainte de apariţia LOC, inclusiv anexele 2–4, au caracter orientativ – de fixare a unor principii generale cu privire la flexiunea cuvintelor româneşti – şi nu mai au valoare de regulament. În 23 ani de scrabble organizat în România, s-a dovedit că este imposibil de alcătuit un regulament explicativ şi exemplificativ complet, în genul acestor precizări, care să abordeze toate categoriile de cuvinte dintr-un dicţionar oarecare de referinţă.
Jucătorii începători trebuie să reţină – înainte de parcurgerea precizărilor de mai jos – că la scrabble în limba română sunt admise cuvinte comune, la toate formele gramaticale, cu excepţia cazului vocativ al substantivelor şi adjectivelor.

Precizări privind cuvintele admise la Scrabble în limba română

CAPITOLUL I. FONDUL DE CUVINTE

1.1. Din DEX sunt admise următoarele categorii de cuvinte:
a) Cuvintele-titlu obişnuite (ex.: ARICI), cu toate formele flexionare acceptate conform acestui regulament;
b) Prefixele (ex.: BI-, ELECTRO-), invariabile;
c) Variantele grafice sau flexionare consemnate între paranteze în subsolul articolelor explicative ale cuvintelor-titlu, de tipurile:
– “Scris şi...” (ex.: ERBORIZA, vb.; Scris şi: herboriza)
– “Plural şi...” (ex.: MONEDĂ, monede, s.f.; Pl. şi: monezi)
– “Prezent indicativ şi...” (ex.: ÎNSEMNA, însemn, vb.; Prez. ind. şi: însemnez)
– “Imperativ şi...” (ex.: TULI, tulesc, vb.; Imper. şi: tule, tulea !);
d) Cuvintele care apar, inseparabil, în alcătuirea cuvintelor-titlu compuse fără liniuţă de unire (ex.: AD VALOREM, CHEMIN DE FER; se acceptă cuvintele valorem şi chemin, invariabile);
e) Formele gramaticale atipice care apar în cuprinsul articolelor explicative ale unor cuvinte-titlu, forme uzuale doar în anumite expresii (ex.: pentru BUŞI, s.m. pl., se acceptă forma buşilea, din expresia “De-a buşilea”; pentru MUT, adj., se acceptă forma mutu din expresia “Asta să i-o spui lui mutu”; se acceptă şi forma une pentru pronumele nehotărât UNELE, din expresia “Pe une locuri”, explicativă la cuvântul-titlu LOC, s.n.).
1.2. Din totalitatea cuvintelor din DEX nu sunt admise:
a) Cuvintele-titlu compuse legate prin liniuţă de unire, precum şi cuvintele care intră în alcătuirea acestora, dar care nu apar şi ca titluri sau forme gramaticale separate (ex.: TALMEŞ-BALMEŞ);
b) Toate cuvintele care mai apar în cuprinsul articolelor explicative ale cuvintelor-titlu în afara celor de la punctul 1.1, de obicei în cadrul unor expresii străine (ex.: nu se admit cuvinte precum corrige din sintagma “Addenda corrige” care apare în explicarea cuvântului-titlu ADDENDA, s.f.

CAPITOLUL II. FLEXIUNEA CUVINTELOR

2.1. Cuvintele reprezentând părţi de vorbire flexibile sunt: substantivul, adjectivul, pronumele, articolul, numeralul şi verbul. Pentru acestea se admit toate formele flexionare corecte în accepţiunea acestor precizări.
2.2. La elaborarea LOC, stabilirea corectitudinii unei forme flexionare a unui cuvânt, precum şi corecţiile din lista anexată, s-au făcut consultându-se în ordine:
a) Prezentele precizări, care au avut funcţie de regulament;
b) Indicaţiile din DEX cuprinse în întregul articol explicativ referitor la cuvântul respectiv;
c) Modelele de declinare / conjugare oferite de Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al Limbii Române (DOOM), 1982, înainte de listele de cuvinte;
d) Indicaţiile cuprinse în articolul explicativ din DOOM privind flexiunea cuvântului respectiv, dacă DEX nu contrazice DOOM; concret, sunt admise forme flexionare oferite de DOOM doar dacă acestea nu contravin restricţiilor (explicite sau implicite) existente în DEX pentru cuvântul în cauză (ex.: pentru verbul A ERADICA, DOOM oferă generic forma de indicativ prezent eradichează, neacceptată deoarece în DEX apare forma eradic);
e) Modelele de flexiune din Dictionnaire Morphologique de la Langue Roumaine (DMLR), Alf Lombard şi Constantin Gâdei, 1981, dacă – în această ordine – DEX sau DOOM nu contrazic DMLR. Din DMLR s-au admis doar cuvintele reprezentând forme flexionare principale, deci nu şi cele din paranteze.
2.3. Variantele lexicale reprezentând cuvinte-titlu în DEX care nu sunt urmate de explicaţii; pentru acestea DEX indică doar ce reprezintă ele ca părţi de vorbire, fiind urmate de trimiterea la alte cuvinte-titlu cu acelaşi sens, după modelul: v. (vezi)... (ex.: FOTEL, s.n. v. fotoliu). Pentru variantele cuvinte-titlu au fost acceptate toate tipurile de flexiune admise şi pentru cuvintele la care se face trimiterea. Pentru acceptarea unei forme flexionare s-au luat ca referinţă cuvintele cu aspectul fonetic cel mai asemănător cu cel al variantei respective, ţinându-se seama deopotrivă atât de uzualitatea în vorbire a unei forme sau a alteia, cât şi de eventualele indicaţii din DOOM, respectiv DMLR (în privinţa modelelor numerice de flexiune) din dreptul acesteia (ex.: pentru GEACĂ, s.f. v. giacă, forma de plural admisă este geci, datorită atât similitudinii cu cazul TEACĂ, teci, s.f., cât şi uzualităţii acestei forme; pentru CIOTUR, s.n. v. ciot se admite pluralul cioture, prin similitudine cu CIUCIUR, ciuciure, s.n.).
2.4. Categoriile de cuvinte neflexibile (invariabile):
a) Cuvintele-titlu având indicaţia invariabil sau articulat imediat înainte de explicaţii (ex.: PUMA, s.f. invar. CIULEANDRA, s.f. art.);
b) Cuvintele care se găsesc exclusiv în lista oficială a cuvintelor de 2 litere (Anexa 1). Exemplu: AB;
c) Adverbele, conjuncţiile, prepoziţiile şi interjecţiile (dintre părţile de vorbire), cu excepţia cazurilor când articolele explicative din DEX le menţionează forme gramaticale flexionare [ex.: pentru ÎNDĂRĂT adv. se admit formele îndărătele şi îndărătelea din expresia “De-a îndărătele (-a)”];
d) Cuvintele străine având indicaţia privind provenienţa lor, de tipurile: Cuvânt latinesc, italian, franţuzesc, englezesc etc. (ex.: BOSS s.m. – Cuv. engl.; OICUMENA s.f. – Cuv. gr.). Pentru unele dintre acestea, DEX indică forma de plural (ex.: ESCUDO, escudos s.m. – Cuv. portughez); şi aceasta va fi invariabilă;
e) Cuvintele-titlu sau formele gramaticale care apar doar în alcătuirea unor locuţiuni (ex.: cârcă din locuţiunea adverbială “În cârcă”) sau expresii (ex.: boacă din expresia “A nu şti o boacă”) şi substantivele sau adjectivele care apar numai în sintagme. În ultimul caz se admit şi celelalte forme specifice declinării, pe lângă formele de plural consemnate, doar dacă îndeplinesc una din următoarele condiţii:
– reprezintă primul cuvânt din sintagmă (ex.: pentru TIFOZĂ s.f. din sintagma “Tifoză aviară” se admit formele de genitiv-dativ tifozei, tifoze; pentru ARET s.n. din sintagma “Câine de aret” nu se admit forme precum aretul, aretului)
– sunt adjective care în cuprinsul articolului explicativ au menţionată şi o valoare substantivală, de tipul [şi substantivat... (genul)] (ex.: pentru adjectivul PARMEN, parmeni, -e din sintagma “Măr parmen” se admit formele parmenul, parmenii, parmenele, parmenului etc.; pentru adjectivul OXALIC din sintagma “Acid oxalic” nu se admit formele oxalicul, oxalicului);
f) Variantele grafice de tipul “Scris şi...”, având aceeaşi grafie cu cea din limba de provenienţă, consemnate în subsolul articolelor explicative ale unor cuvinte-titlu (ex.: BIDONVIL s.n.; Scris şi: bidonville; acesta din urmă este invariabil);
g) Cuvintele din Anexa 3, neîncadrabile într-o regulă distinctă, care reprezintă denumiri de dansuri, denumiri comerciale, derivate din nume proprii etc.

CAPITOLUL III. PĂRŢILE DE VORBIRE FLEXIBILE

3.1. SUBSTANTIVUL
Substantivele se declină după gen, număr şi caz, însoţite sau nu de articol hotărât. Pentru un substantiv se admit următoarele forme:
a) Nominativ - acuzativ singular, nearticulat şi articulat;
b) Genitiv - dativ singular, nearticulat şi articulat;
c) Nominativ - acuzativ plural, nearticulat şi articulat;
d) Genitiv - dativ plural, nearticulat şi articulat.
3.1.1. Genul. Genul substantivului este indicat în DEX imediat după titlu, astfel: s.m. pentru masculin, s.f. pentru feminin, s.n. pentru neutru. Un substantiv pentru care nu este indicat genul este invariabil (ex.: BEHEHE subst. - invariabil).
3.1.2. Numărul. Substantivul poate avea forme de singular şi de plural. În general DEX indică atât singularul cât şi pluralul. Dacă pluralul lipseşte, substantivul se declină numai la singular. Dacă este indicată numai forma de plural, în modul: “s.m. (f., n.) Pl.”, se admit doar formele declinării la plural.
3.1.3. Cazul. Declinarea substantivului se admite la cazurile nominativ - acuzativ şi genitiv - dativ. Nu se admit formele specifice declinării la vocativ. În general DEX nu consemnează forme de genitiv - dativ, de aceea se admite flexiunea la aceste cazuri pentru toate substantivele, cu excepţia celor invariabile. Pentru stabilirea formei (formelor) de genitiv - dativ s-a consultat DOOM, şi eventual DMLR, în condiţiile prevăzute la punctul 2.2.
3.1.4. Variantele grafice de tipul “Scris şi...” ca şi cele flexionare de tipul “Plural şi...” consemnate în subsolul articolelor explicative ale substantivelor-titluri au primit formele declinării după gen, număr şi caz, articulat şi nearticulat specifice categoriilor cărora le aparţin.

3.2. ADJECTIVUL, PRONUMELE, NUMERALUL, ARTICOLUL
3.2.1. Adjectivul calificativ. Pentru acesta s-a procedat ca şi la substantiv, cu menţiunea că adjectivele au, în general, atât gen masculin cât şi feminin, singular şi plural. Dacă una din forme lipseşte, DEX indică acest lucru, iar declinarea se acceptă doar pentru formele consemnate.
3.2.2. Adjectivele pronominale (demonstrative, nehotă-râte, relative), pronumele, numeralele şi articolele s-au admis la toate formele consemnate în DEX, respectiv în DOOM / DMLR, în condiţiile restrictive de la punctul 2.2.

3.3. VERBUL
3.3.1. Se admite conjugarea tuturor verbelor la toate modurile, timpurile, diatezele şi persoanele, singular şi plural, cu excepţia cazurilor în care DEX indică unele restricţii explicite sau când forma de infinitiv necesită unele restricţii de conjugare (uneori menţionate în DOOM şi / sau DMLR).
3.3.2. Nu se admite forma negativă a gerunziului sau a participiului (ex.: nefiind, nemaiputând, needucat etc.).
3.3.3. Se admite infinitivul lung al verbelor, care se formează din infinitiv şi sufixul -RE. La majoritatea verbelor acest sufix se adaugă la forma întreagă a infinitivului (ex.: A MÂNCA, mâncare; A FACE, facere; A SIMŢI, simţire; A COBORÎ, coborâre). Excepţie fac verbele terminate în diftongul -EA (numite generic “de conjugarea a II-a”), la care sufixul se adaugă după eliminarea lui A final (ex.: A BEA, bere) şi verbele terminate în -IA, la care A final se transformă în E şi apoi se adaugă sufixul (ex.: A TRIA, triere, trieri, trierea, trierii,
trierile, trierilor).
3.3.4. Participiile verbelor tranzitive au valoare adjectivală, de aceea se admite declinarea acestora după modelul adjectivelor (masculin şi feminin, singular şi plural, articulat şi nearticulat). Pentru verbele strict intranzitive şi / sau reflexive se admite doar forma de bază a infinitivului, fără flexiune. Unele verbe, deşi au consemnate (şi) sensuri tranzitive, nu admit diateza pasivă, deci nici flexiunea nominală a participiului. Acestea se găsesc în Anexa 4.
3.3.5. Restricţii. Există unele verbe care, datorită sensului sau formei lor la infinitiv, se conjugă sub anumite restricţii, indicate sau nu în DEX:
a) Restricţii de conjugare la anumite timpuri (ex.: pentru verbul A RADIOFICA există indicaţia folosirii numai la timpuri compuse sau trecute; prin urmare nu se acceptă forme ca radiofic, radiofice);
b) Restricţii de conjugare la anumite persoane. Există verbe pentru care DEX indică, imediat după titlu, forma de indicativ prezent, persoana a 3-a, în locul celei obişnuite, de persoana 1. Dacă nici în cuprinsul articolelor explicative ale acestora nu este indicată forma de persoana 1, aceasta şi implicit cea de persoana a 2-a nu sunt admise (ex.: pentru verbul A CURENTA există indicaţia “pers. 3 curentează”, deci nu se acceptă forme precum curentez, curentezi, curentăm, specifice persoanelor 1 şi 2). De asemenea, se ţine seama de restricţiile explicite de conjugare şi la alte persoane (ex.: pentru verbul A TELEFICA apare indicaţia folosirii doar la persoanele 4, 5 şi 6, corespunzătoare formelor de plural, deci nu se admit forme ca: telefic, teleficase);
c) Restricţii datorate formei infinitivului. Acestea se aplică la unele verbe de conjugarea a III-a, pentru care – ţinând seama şi de indicaţiile din DOOM / DMLR – nu se acceptă forme specifice conjugării la timpuri perfecte (ex.: A ACCEDE, A CONCEDE, A DIVIDE, A EXIGE, A INFLIGE etc.).
3.3.6. Variantele flexionare de tipul “Prez. Ind. şi...”, consemnate între paranteze în subsolul articolelor explicative ale unor verbe-titluri, se admit şi pentru celelalte persoane, precum şi la modul conjunctiv (ex.: A DESCHIDE, deschid; Prez. Ind.: deschiz; se acceptă şi forma deschiză).

ANEXA 1: Lista oficială a cuvintelor de 2 litere
admise la scrabble în limba română, anexă a Regulamentului FONDUL DE CUVINTE şi a
LOC3

AB AC AD AH AI AL AM AN AR AS AT AU AX AZ
BA BI BU
CA CE CI CO CU
DA DE DI DO DU
EA EC EE EH EI EL EU EV EX
FA FI FU
GA GO
HA HE HI HM HO HU
IA IC IE II IL IM IN IO IR IS IT IU IZ
LA LE LI
MA MI MU
NA NE NI NO NU
OA OF OH OI OL OM OP OR OS OT OU
PA PE PI PU
RA RE RO
SA SE SI SO SS ST SU
TA TE TI TT TU
UD UF UI UN US UT UZ
VA VI VU
XU
ZA ZI




Împărţiţi acest articol prietenilor şi cunostinţelor

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cercul de Scrabble ATOMOS Râmnicu Sărat