Meciuri memorabile in ISC
Claudia06 - Ghetutza 531 - 415
HOC, ICONARI, BUDEZ, BUSC, ACER - Claudia06 (foto 1);
MUGUET, SIU, DENEAGA, VUR, MIL - Ghetutza (foto 2), în meciul Claudia06 - Ghetutza 531 - 415, Arena WordBiz a ISC la 23 mai 2012.
MUGUET, SIU, DENEAGA, VUR, MIL - Ghetutza (foto 2), în meciul Claudia06 - Ghetutza 531 - 415, Arena WordBiz a ISC la 23 mai 2012.
HOC interj. v. cea. Sursa: Sinonime.
AB HOC ET AB HAC (lat.) de ici și de colo – A vorbi ab hoc et ab hac, a vorbi anapoda, a spune vrute și nevrute. V. Á tort et à travers. Sursa: DE.
HOC CAVERAT MENS PROVIDA REGULI (lat.) mintea prevăzătoare a lui Regulus s-a gândit la asta – Horațiu, „Ode,” III, 5, 13. Elogiu adus clarviziunii senatorului Regulus, care a salvat astfel Senatul de la luarea unei hotărâri ce ar fi primejduit într-un viitor mai îndepărtat însăși existența statului roman. Sursa: DE.
HOC ERAT IN VOTIS (lat.) asta îmi era dorința – Horațiu, „Satirae”, II, 6, 1. Sentiment de satisfacție deplină la îndeplinirea unei mari dorințe. Sursa: DE.
HOC OPUS, HIC LABOR EST (lat.) aceasta e truda, aici e greutatea – Vergiliu, „Eneida”, VI, 129. Nu coborârea în Infern, ci revenirea pe Pământ e grea. Astfel îl previne Sibila din Cumae pe Enea, care îi ceruse să-l conducă în Infern. Sursa: DE.
HOC VOLO, SIC IUBEO; SIT PRO RATIONE VOLUNTAS (lat.) asta vreau, așa poruncesc; voința mea să țină loc de rațiune – Iuvenal, „Satirae”, VI, 223. Expresie a unei încăpățânări arbitrare. Sursa: DE.
IN HOC SIGNO VINCES (lat.) sub acest semn vei învinge – Eusebiu, „De vita Constantini”, I, 28. Deviză a împăratului creștin Constantin cel Mare, înscrisă sub semnul unei cruci pe stindardele armatei sale, înainte de lupta cu Maxențiu. Astăzi expresia se folosește pentru a arăta calea pe care trebuie să o urmeze cineva pentru a-și realiza un ideal. Sursa: DE.
POST HOC, ERGO PROPTER HOC (lat.) după aceasta, deci din cauza aceasta – Sofism care constă în stabilirea legăturii cauzale între două evenimente sau fapte pe baza simplei lor succesiuni în timp. Sursa: DE.
Lucius Annaeus Seneca (Antikensammlung Berlin) De la Ro.wikipedia.org |
ICONÁR, iconari, s. m. 1. Persoană care se ocupă cu pictarea icoanelor. 2. (Rar) Persoană care vinde icoane. – Icoană + suf. -ar. Sursa: DEX '98.
BUDÁ, budez, vb. I. Tranz. (Livr.) A ține la distanță, a-și exprima nemulțumirea (față de cineva) printr-o atitudine indiferentă sau morocănoasă. – Din fr. bouder. Sursa: DEX '98.
BUSC, buscuri, s. n. Prag construit în camera unei porți batante de ecluză, pe care se sprijină poarta, atunci când este închisă. – Din fr. bousque. Sursa: DEX '98.
ACERÁ vb. I. v. acira; ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var.: acerá vb.I] – Et. nec. Sursa: DEX '98.
MUGUET [MÜGHÉ] s. n. boală a mucoaselor datorită unei ciuperci, care apare în gură la sugari; mărgăritărel. (< fr. muguet). Sursa: MDN.
ȘIU, ȘÍE, șii, adj. (Reg., despre terenuri) Nisipos. Sursa: DLRM.
ȘIU s. (TEHN.) sabot. Sursa: Sinonime.
DENEGÁ, denég, vb. I. Tranz. (Înv.) 1. A nega, a tăgădui. 2. A refuza. – Din lat., it. denegare. Cf. fr. dénier. Sursa: DEX '98.
VUR interj. (Rar) Exclamație care exprimă durere sau regret; ah, vai. – Onomatopee. Sursa: DEX '98.
MIL, miluri, s. n. (Înv. și reg.) Blană de oaie. Sursa: DLRM.
Definiții de la Dexonline.ro.
Împărṭiṭi acest articol
Comentarii
Trimiteți un comentariu